E parfum de primăvară !

In straturi ghiocei sfioşi,
Deschid albe petale
Şi brebenei mici şi frumoşi
Au înflorit în vale.

O albină, prima oară
A ieşit din stup la zbor:
- E parfum de primăvară,
Hai suratelor daţi zor !

Mai încolo, o fetiţă
Cu zambile în mânuţă
Scuturându-şi cârlionţii
În soarele dimineţii,

A vârât năsucu-n floare:
- Ce mireasmă, ce-ncântare!
E parfum de primăvară
Şi la noi pe ulicioară !

Sursa: http://aurorageorgescu.ro/2012/03/30/e-parfum-de-primavara/

 ✿‿✿

 

O zi printre splendorile Argeşului

Traseu de vis pentru o zi proaspătă şi relaxantă! Munte, vin fiert cu scorţişoară, „Poarta din Carpaţi", cetatea Poienari... locuri deosebite pentru oameni deosebiţi. Aşadar, „Hai la focul lui Sumedru!"
Să începem cu meleagurile Dâmbovicioarei, unde puteţi vizita Parcul Naţional Piatra Craiului şi peştera Dâmbovicioara.

Sursa: http://drumliber.ro/cheile-dambovicioarei-tablou-de-expeditie/

 Situat în Carpaţii Meridionali, Parcul Naţional Piatra Craiului cuprinde Cheile Zărneştilor cu Prăpăstiile Zărneştilor pe teritoriul judeţului Braşov, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului şi Cheile Dâmboviţei. Fiind înfiinţat în martie 1938, acesta dispune de o floră bogată, cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului, Barba ursului, floarea de colţ sau papucul doamnei; ca fauna putem menţiona ursul brun şi capra neagră. Dacă doriţi să faceţi puţină mişcare în natură, traseele turistice sunt marcate la fiecare pas; veţi putea dispune de asemenea de numeroase adăposturi şi refugii, cum ar refugiul Grind, refugiul Diana, refugiul de la Vf. La Om (2239m), sau vă puteţi caza după o zi agitate la cabanele de la Plaiul Foii şi Vlăduşca sau la cabana Negru Vodă, unde veţi putea savura în linişte un vin fiert cu scorţişoară.
Să trecem la peştera Dâmbovicioara. Situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, este cea mai cunoscută peştera din zonă, având o galerie impresionantă, cu o lungime totală de 555 m. Atracţiile principale sunt formaţiunile geologice deosebite, cum ar fi , capul de şarpe, piele de tigru , aripa de acvilă, laba de urs, etc şi povestea ieşirii secrete. Interesant, nu?!
Vom continua cu Rucăr, comună situată pe extremitatea sudică a încântătoarei depresiuni intramontane cu valenţe istorice şi turistice Bran-Rucar. Recunoscută ca reşedinţă vremelnică a marilor domnitori romani precum Vlad Ţepeş, Mircea cel Bătrân sau Mihai Viteazul, comună Rucăr merită vizitată! Gospodăriile tipice, casele vechi boiereşti şi Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe, care face parte din patrimoniul UNESCO, sunt iarăşi locuri demne de vizitat.
În această zonă, vă vom prezenta mai pe larg culoarul Rucar-Bran şi o tradiţie de-a localnicilor care, personal, mi s-a părut interesantă, Focul lui Sumedru.
"Poarta din Carpaţi", care face legătura între Muntenia şi Transilvania, culoarul Rucar-Bran oferă privelişti de neuitat, având peisaje montane de o frumuseţe rară şi fiind o zonă unde ne putem încărca numai cu energii benefice. Accesul în acest tărâm de vis al plaiurilor montane se face foarte uşor, fiind străbătut de drumul naţional care leagă Brasovul de Câmpulung.
Renumit pentru serpentinele ameţitoare şi nesfârşite, Culoarul Rucăr – Bran surprinde prin numeroasele obiective turistice din zonă.
De asemenea, înainte de Sfântul Dumitru, localnicii din Rucăr au o tradiţie mai puţin obişnuită, şi anume fac "focul lui Sumedru". Ei bine, la această "sărbătoare", copii şi adulţi se întâlnesc, îmbrăcaţi în costume populare, fac un foc mare şi înfăptuiesc un dans sacru în jurul acestuia.
Cei mai curajoşi sar prin foc sau peste focul lui Sumedru, ocrotitorul recoltelor şi oierilor. Focul se face pe dealuri, în general în partea cea mai înaltă a zonei şi poate fi văzut de la mari distanţe, oferind un spectacol unic. Localnicii îndeamnă pe toată lumea, prin strigături,
"Hai la Focul lui Sumedru! Cine sare peste foc va fi sănătos şi se va căsători în acel an. Dacă este belşug de gutui şi nuci, iarna va fi grea. Pe 26 octombrie, dacă e lună nouă, va fi iarnă scurtă şi uşoară. Dacă e înnorat, vânt sau plouă, vor fi zăpezi mari, ger şi iarna lungă. Pentru a afla cum va fi vremea, ciobanii pun dulama între oi. Dacă se culca pe ea o oaie neagră, iarna va fi uşoară. Se termină semănatul usturoiului, se tund coamele cailor, ca să aibă păr frumos. Pe 27 octombrie, de Cuviosul Dimitrie cel Nou, din Basarabi, se ţine Poitră lui Sumedru, când se desfac stanile. Ei bine, cum sună?
Cazarea în localitatea Rucăr se poate face la vila Bella Dona, cabana Soarelui sau pensiunea Valea Haiducilor.
Mai departe, puteţi ajunge în comună Nucșoara, așezată în depresiunea numită Depresiunea Nucșoarei; este cea mai nordică și ultima comună de pe valea Râului Doamnei, din județul Argeș. Așezată în zona Subcarpaților Sudici, la poalele munților Făgăraș, se află la cota de 879 m fiind străjuită la nord vest de culmea Măgura și Vârful Strungii. În vest se întinde coama dealului numit Gruiu care este acoperit de pășuni întinse și pomi fructiferi, iar spre est dealurile Neagului și Dealuri cu păduri întinse de fag și brad și printre ele poieni cu pășuni.
În apropierea Nucşoarei, puteţi lua o gură de aer curat în Golul Alpin Valea Rea-Zarna. Nu ar trebui să rataţi această destinaţie, întrucât este unul din cele mai atractive obiective turistice din Muntenia. Se afla în partea sudică a Munţilor Făgăraş, în bazinul raului Doamnei şi cuprinde un relief variat cum ar fi lacuri glaciare, vai, izvoare, chei, abrupturi stâncoase, pajiști, păşuni.
În Nucşoara vă puteţi caza la pensiunea La Cetate, pensiunea Valea Doamnei sau la cabana Bârlogul Urşilor.
Urmează Corbeni, o comună din judeţul Argeş, situată la 20 de km de Curtea de Argeş. În zona puteţi vizita cartierul Antonesti şi mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul.
Datând încă din vremea comunismului, cartierul Antonesti a fost ctitorit de Mareşalul Antonescu şi este un sat unic în România. La scurt timp după intrarea României în cel de-al doilea război mondial, Valea Argesului a fost lovită de inundaţii de proporţii. Şeful statului, generalul Ion Antonescu, a decis construirea unui nou sat pentru persoanele afectate de prăpăd. Cum bărbaţii valizi erau pe front, ca mâna de lucru au fost folosiţi prizonierii sovietici.
O altă locaţie pe care o puteţi vizita în Corbeni este mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul.
Ca posibilităţi de cazare, aveţi Turnul Mareşalului situat la 400 m de centrul oraşului şi la 600 m de şoseaua Transfăgăraşan , pensiunea Rustic Argeşean sau pensiunea Belvedere.
În sfârşit, ajungeţi în Arefu, zona pe care v-o recomandăm cu mare căldură, întrucât puteţi vizita cetatea Poienari şi Golful Alpin Moldoveanu-Capra. Arefu este o comună situată în nordul judeţului Argeş.
Nimic nu se compară cu priveliştea de la cetatea Poienari, care se afla pe vârful muntelui Cetăţuia, în apropierea barajului Vidraru. Chiar dacă până acolo veţi fi nevoiţi să urcaţi cele 1480 de trepte, cu siguranţă nu veţi regreta efortul! Cetatea Poienari datează de pe vremea lui Vlad Ţepeş, fiind cea de-a doua lui reşedinţa. Acesta este motivul pentru care atrage anual mii de turişti, care sunt convinşi că în această arie şi-a trăit veacul Dracula; în cele din urmă, aceştia rămân dezamăgiţi când constată că zona nu este bântuită şi că nu există făpturi ale întunericului, aşa cum s-ar fi aşteptat. Dar localnicii sunt cumsecade şi le creeza în schimb o atmosferă "horror".
O altă zonă pe care v-o recomandăm este Golful Alpin Moldoveanu-Capra, care are o suprafaţă de 5000 de hectare şi reprezintă golul alpin ce se desfăşoară între Vf. Moldoveanu şi Vf. Capra. Puteţi admira o privelişte minunată, împânzită de o floră bogată, cum ar fi sângele voinicului, floarea de colţ, specii de arbuşti, cum ar fi brad, molid, pin; că faună, puteţi călca pe urmele ursului brun său ras, vulpe etc. Seara vă puteţi întoarce în Arefu şi vă puteţi caza la Pensiunea Serbanoiu Arefu, pensiunea Lotus Arefu sau pensiunea Bella Vista.

Călătorie plăcută!

Sursa: http://www.antenasatelor.ro/stiri/58-social/13211-o-zi-printre-splendorile-arge%C5%9Fului.html 

 ✿‿✿

Iubind vei învăța să iubești

"Fiecare om are relația sa personală cu Dumnezeu și cu cei din jur. Nu există un șablon de iubire sau de sfințenie prin care toți oamenii să treacă și să bifeze altruismul, iertarea, mântuirea și altele asemenea. Oricine are emoția sa, povestea sa, balada sa, căderea și ridicarea sa. Fiece suflet este un diamant neprețuit. Iubirea cheamă iubire. Orice om poate fi iubit dacă vedem chipul lui Hristos în celălalt. Iubește și iubirea te va învăța să iubești curat.

Iubirea ne face să ieșim din „eul” nostru şi să trăim plenar. Iubirea ne urcă la Dumnezeu și tot iubirea este criteriul Judecății de Apoi. Nu ne va întreba Doamne dacă avem multe „cartoane” și certificări, nici ce funcții am avut, nici prin ce cercuri de oameni ne-am învârtit, nici ce mașină am condus, nici în ce casă am locuit, nici ce vacanțe ne-au odihnit, ci ne va întreba cât am iubit și cât am iertat. Iubirea și iertarea curată transformă într-o liturghie lăuntrică chipul din om. Dragostea are raze puternice care prăjește prin flacăra interioară orice umbră de răutate din exterior, este lumina care alungă întunericul. Iubirea te transformă în ceea ce iubești și trece de orice barieră, de orice graniță. Cine iubește nu are ziduri sau temnițe interioare, ci trăiește bucuria Împărăției Veșnice în starea de grație divină. Iubirea naşte îngeri. Iubirea ne face frumoşi. Iubirea ne face sănătoşi.

Adeseori ne pierdem prin târgul vieții căutând preț la lucruri ce nu au preț. Purtăm lumea în inimă și în minte. Cine nu a găsit ceva bun acolo nu va găsi în exterior. Oamenii sunt ceea ce știm noi să găsim în ei, lumină sau întuneric, slăbiciune sau virtute, bucurie sau durere. Dacă fericirea altora este fericirea noastră atunci ştim că suntem pe drumul iubirii. Iubirea e o artă a inimii, este viaţă, este răbdare şi veşnicie.

Nu pot cuprinde iubirea în aceste smerite rânduri şi nici nu-mi doresc asta, căci i-aş ştirbi din valoare. Iubirea nu se filosofează, nu se poate cuprinde în tratate, ci se simte, se gustă, se trăieşte clipă de clipă. Iubirea îţi taie respiraţia, nu are logică şi este foarte puternică, străbătând munţi, mări, ani, istorie… Iubirea este un curcubeu deasupra sufletului tău.

În bucuria iubirii nu avem nevoie de măşti. Este singurul loc curat şi pur care nu are nevoie de interpretări, de roluri, de scenarii. Cred din toată inima în puterea iubirii. Suntem pe pământ să ne iubim într-o continuă lecţie a iubirii. Uneori luăm notă de trecere, alteori picăm examenele. Până la buza mormântului se dau restanţe la iubire. Dacă oamenii şi-ar umple sufletele cu iubire nu ar mai avea vreme să se plângă pentru nimicurile vieţii. Dacă iubeşti ierţi şi ierţi totul boiereşte, nu doar din vârful buzelor! Iubirea te iubeşte aşa cum eşti, căci în iubire eu sunt tu şi tu eşti eu.

Vocaţia fiinţelor vii este iubirea. Fiecare dintre noi are dreptul să fie iubit. A fi în iubire înseamnă a fi şi a locui în Dumnezeu. Iubesc Iubirea! Tu ce iubeşti?"

Mă semnez cu un strop de iubire.

ieromonah Hrisostom Filipescu

Sursa:  http://www.lumeacredintei.com/editoriale/21957/

http://hrisostomfilipescu.wordpress.com/

 ✿‿✿

Dragobetele

Dragobetele - sarbatoarea iubirii la romani

La 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

 Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

 In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

 De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an. 

 Dragobete - sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor

El este sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!"

Dragobete identificat cu Navalnicul

Dragostea curata a tinerilor, asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure, este pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele. El este identificat si cu o alta reprezentare mitica a Panteonului romanesc, Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga).

Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti - a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago - tap si bete - picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede - bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, fecunditatea.

Culegatorii de folclor de la sfarsitul veacului al XIX-lea si din prima parte a secolului al XX-lea au mai inregistrat si alte denumiri pentru aceasta sarbatoare, precum "Ioan Dragobete", "Dragostitele", "Santion de primavara", "Cap de primavara" sau "Cap de vara intai", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". In unele traditii este numit  fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.

Sursa:http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-romani-68807.html 

 ✿‿✿

Cartea omului frumos

...Concluzia este ca indiferent daca suntem saraci, bogati, sanatosi, bolnavi, cu probleme sau fara probleme trebuie sa facem acel efort sanatos pentru a ne iubi viata. A constientiza nevoia de iubire a vietii este atat de vitala pentru un suflet incat abia ne putem imagina. Asa cum o planta cere apa pentru a trai exact asa viata cere de la noi iubire. Dragostea noastra fata de viata este exact ceea ce Dumnezeu doreste de la noi. Cu cat ne iubim propria viata mai mult cu atat il iubim pe Dumnezeu mai mult... 

✿‿✿

Adam si Eva

"Urându-i-se singur în stihii,
A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii
Si s-a gândit din ce sa-i faca,
Din borangic, argint sau promoroaca,
Frumosi, cinstiti, nevinovati.
Se puse-asezamântul dintre frati.

Dar i-a iesit cam somnoros si cam
Trândav si naravas stramosul meu
Adam;
Ca l-a facut, cum am aflat,
Cu praf si nitelus scuipat;
Ca sa încerce daca un altoi
De stea putea sa prinda pe noroi,
Ca, de urât, scuipând în patru zari,
Stingher,
Facuse si luminile din cer.

Dar iata ca l-a nimerit,
Din pricina aluatului, gresit,
Si ca Adam, întâiul fiu
Al Domnului, iesise, parca, si zbanghiu.
Nu-i vorba, nici o poza nu ne-nvata
Cum ar fi fost omul dintâi la fata.

Nici unda lacului nu l-a pastrat,
În care se-oglindea la scapatat.
Puterea lui dumnezeiasca,
Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
Si-a zamislit-o si pe Eva.

Mai poti casca de lene, iarasi,
Când ai o sora si-un tovaras?
S-au luat de mâini si-au cutreierat
Gradina toata-n lung si-n lat.

Sa nu te miri ca, sovaind si mici,
Li se julea si nasul prin urzici." 

Tudor Arghezi în Adam şi Eva

Sursa poza: http://artindex.ro/2007/12/21/adam-si-eva/

"Bărbatul şi femeia se caută în vălmăşagul imens al vieţii omeneşti. Un bărbat din milioanele de bărbaţi doreşte pe o singură femeie din milioanele de femei. Unul singur şi una singură! Adam şi Eva! Căutarea reciprocă, inconştientă şi irezistibilă, e însuşi rostul vieţii omului."

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva

✿‿✿

Şi pozele pot vorbi....

✿‿✿