marți, 31 decembrie 2013

La multi ani 2014

Gata, ai scris cele 365 de file care ți-au fost dăruite în urmă cu un an. Acum oprește-te. Oprește-te o clipă și bucură-te că ai reușit să le scrii, că ai fost puternic și ajuns până aici, până în momentul în care închizi acest album și îl pui în cutia ta cu amintiri. Urmează să-l deschizi cu emoție pe următorul. Nu te grăbi. Așterne-ți cu grijă pe prima filă noile țeluri pentru anul care se deschide lung și curat în față ta. Anul acesta trebuie să fie unul mai bun!
 Fie ca 2014 să fie un an norocos și să-ți împlinească cel mai măreț vis. Să petreci multe clipe fericite, să începi noi capitole ale vieții tale cu bucurie, să nu-ți pierzi speranța, să te redescoperi, să devii un om mai bun, mai blând, mai răbdător, mai înțelept. Să călătorești mai mult. Să trăiești.
 Asta îmi doresc eu. Asta vă doresc din toată inima și vouă.
Să începem noul an zâmbind și zâmbind să îl petrecem până în ultima zi!
 La mulți ani cu bine!

✿‿✿

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

In fiecare zi - Romulus Vulpescu

 In fiecare zi, ne batem joc
 De pasari, de iubire si de mare,
 Si nu bagam de seama ca, in loc,
 Ramane un desert de disperare.
 Ne amageste lenea unui vis
 Pe care-l anulam cu-o sovaire;
 Ne reculegem intr-un cerc inchis
 Ce nu permite ochilor s-admire;
 Ne rasucim pe-un asternut posac,
 Insingurati in doi, din lasitate,
 Mintindu-ne cu guri care prefac
 In zgura sarutarile uzate;
 Ne pomenim prea goi intr-un tarziu,
 Pe-o nepermis de joasa treapta trista;
 Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
 Ca sa mai stim ca dragostea exista.
 In fiecare zi, ne batem joc
 De pasari, de iubire si de mare,
 Si nu bagam de seama ca, in loc,
 Ramane un desert de disperare

✿‿✿
                                                                         

miercuri, 20 noiembrie 2013

Poveste sentimentală - Nichita Stănescu

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu - la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau intre noi,
înainte şi înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
şi deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de caderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte şi înapoi,
şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.


✿‿✿

vineri, 15 noiembrie 2013

miercuri, 30 octombrie 2013

Tu ....

"Atunci când te naşti, nu eşti un copac, ci o sămânţă. Trebuie să creşti, trebuie să ajungi la o înflorire, iar această înflorire va fi mulţumirea ta, împlinirea ta. Această înflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legatură decât cu tine, cu evoluţia ta personală."

Osho



 ✿‿✿

marți, 22 octombrie 2013

Cărțile..


"Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş.
Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.
Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre.
Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe. Desluşind runele ciudate de pe aripile ce lopătează leneş, înţelegi că ele vorbesc despre oraşe de cristal şi subterane pline de monştri, şi regine misterioase şi secole îngropate în uitare, numai şi numai pentru că toate aceste minuni, miraculoase sau înfricoşătoare, se află deja în tine. Se aflau acolo înainte să-ţi începi călătoria. Citind şi zburând, ceea ce e unul şi acelaşi lucru, nu faci decât să desenezi harta magică a propriului tău suflet. Ai ştiut că eşti atât de complicat? Ai fi bănuit că trăiesc atât de multe lumi în tine?"

Mircea Cărtărescu


✿‿✿

luni, 21 octombrie 2013

Gustul toamnei


 
Se spune ca nimeni nu se poate bucura mai bine de toamna in afara de cei care sunt nascuti in acest frumos anotimp, insă toata lumea se isi poate umple sufletul cu adierea blanda a vantului si cu caldura blajina a soarelui. Gustul toamne sta in tot ce este in jurul nostru in culori diafane si raze fermecatoare, sta in sufletul nostru. Bucurati-va de natura si ea o sa va rasplateasca cu zambete aramii.... 




✿‿✿