Florile...

"Florile? Este atâta iubire în flori! Nici nu ar avea cum să fie altfel de vreme ce toate s-au născut dintr-o poveste frumoasă de iubire. E de ajuns să le privești și vei înțelege.
Câtă iubire se ascunde între petalele unui bujor! Despre el se spune că ar fi fost o plantă obișnuită care creștea prin pădure, ascuns în umbra copacilor și a ierbii înalte. Tot în umbra pădurii își promiteau iubire veșnică un băiat și o fată.
-Promit să te iubesc atâta timp cât... atâta timp cât... Băiatul își roti disperat privirea în jur. O iubea dar nu era prea priceput în a folosi cuvintele.
-Promit să te iubesc atâta timp cât va trăi floarea aceasta! spuse el arătând spre bujorul înflorit și răsuflând ușurat.
Fata a luat bujorul și l-a plantat cu grijă în dreptul ferestrei sale.
Bujorul a înflorit și le-a bucurat sufletul cu frumusețea și parfumul său. A înflorit nu o dată ci de mai multe ori bucurându-i zile întregi cu parfumul lui dulceag. Dar într-o dimineață, fata a văzut că toate petalele s-au scuturat și zăceau împrăștiate pe pământ. Până în toamnă și frunzele s-au îngălbenit și s-au uscat.
Nu există tristețe mai mare decât să-ți vezi iubirea cum se stinge! Sau cel puțin așa gândea fata. Primăvara următoare, bujorul a răsărit din nou și a înflorit mult mai bogat ba chiar s-au născut și noi plante. An de an a continuat să îi bucure cu florile lui frumoase și parfumate.
Iubirea nu moare, doar că uneori are nevoie să se scuture de hainele vechi și să se îmbrace cu unele noi, mai frumoase, mai încăpătoare. Ai încredere și răbdare!"

 

 

✿‿✿